Crăpăturile din plăci

Crăpăturile din plăcile de parchet apar mai ales din uscarea prea rapidă a lemnului. Cele fine, de suprafață, sunt de obicei inofensive; cele care trec prin toată grosimea sau se lărgesc cer verificarea cauzei și, uneori, înlocuirea plăcii.

Lemnul crapă atunci când pierde umiditate mai repede decât o pot elibera fibrele lui. Crăpăturile fine, cât un fir de păr, sunt frecvente și, în general, nu afectează rezistența. Cele care străbat placa, se lățesc de la o lună la alta sau apar pe mai multe plăci deodată arată o problemă mai adâncă: aer prea uscat, încălzire agresivă sau lemn montat prea umed.

Trei tipuri de crăpături, trei tratamente

Fisuri fine de suprafață

Sunt linii scurte, de câțiva centimetri, care urmăresc direcția fibrei. Apar mai ales la parchetul masiv, în prima iarnă după montaj, când aerul din casă se usucă. De obicei se închid parțial primăvara. Se pot chitui la următoarea reîmprospătare a finisajului.

Crăpături la capetele plăcilor

Capătul plăcii se usucă mai repede decât restul, pentru că prin el lemnul pierde umiditate pe lungime. Fisura pleacă de la tăietură spre interior. Dacă rămâne scurtă și nu atinge canalul sau limba, este un defect estetic. Dacă ajunge la îmbinare, placa își pierde rezistența și se poate rupe la presiune.

Crăpături care trec prin toată grosimea

Aici nu mai vorbim despre lemn care se mișcă puțin, ci despre o placă ce s-a despicat. Cauzele includ tensiuni din lemn (la esențe cu fibră răsucită), un impact puternic sau uscarea forțată. Placa respectivă se înlocuiește, nu se repară.

Ce provoacă crăpăturile mai des

• Aerul prea uscat. În iarna din Cluj-Napoca, cu radiatoarele pornite, umiditatea din casă coboară ușor sub 30%, iar lemnul pierde apă. Cifra recomandată pentru pardoselile din lemn este 40–60%, la 18–24 °C. Ghidul despre parchetul iarna și aerul uscat detaliază ce puteți face.
• Sursele directe de căldură. Un calorifer sau o sobă la mică distanță usucă plăcile din apropiere mai repede decât restul.
• Lemn montat prea umed. Dacă plăcile au fost montate fără aclimatizare, iar apoi s-au contractat, crăpăturile apar în prima sau a doua iarnă.
• Lemn montat prea uscat sau fără rost. Când lipsește spațiul de dilatare, vara plăcile se comprimă, iar iarna cedează în punctele slabe.
• Specia și tăierea. Unele esențe, precum fagul sau esențele cu fibră contrariată, sunt mai predispuse. Plăcile tăiate radial se mișcă mai puțin decât cele tăiate tangențial.

Cum evaluați gravitatea

Treceți cu degetul peste crăpătură și vedeți dacă marginile se ridică. Dacă sunt netede, iar firul rămâne sub nivelul suprafeței, defectul este doar vizual. Dacă una dintre margini s-a ridicat, există risc de așchiere.

Măsurați cu un fir sau o foaie de hârtie lățimea. Sub 0,5 mm și stabilă după o iarnă, nu necesită intervenție imediată. Peste 1 mm, mai ales dacă a crescut, trebuie investigată. Notați și dacă apar crăpături noi în același loc, lângă un calorifer sau în dreptul unei ferestre cu soare puternic, pentru că locul în care apar vă indică cauza.

Ce se poate face concret

1. Stabilizați mediul. Cumpărați un higrometru, urmăriți umiditatea și, dacă e nevoie, folosiți un umidificator în sezonul rece.
2. Chituiți fisurile fine cu un chit de lemn potrivit nuanței, apoi retușați finisajul. Nu umpleți o crăpătură activă cu un material foarte rigid, pentru că se va fisura din nou.
3. Înlocuiți plăcile despicate. La parchetul lipit, plăcile se scot punctual; la cel flotant, se demontează de la perete până la ele.
4. Revizuiți sursele de căldură. Mutarea unui mobilier sau reglarea încălzirii în pardoseală poate opri extinderea problemei.
5. Reclamați dacă este cazul. Dacă pardoseala este nouă și crăpăturile apar pe multe plăci, păstrați fotografiile și contactați vânzătorul.

Ce nu aveți de făcut

Reacția firească la o crăpătură este să o umpleți cât mai repede, dar timpul contează. O crăpătură chituită în plină iarnă, când lemnul este la cea mai mică umiditate, se va deschide din nou la prima schimbare de sezon, pentru că materialul de umplere nu urmează mișcarea lemnului. De aceea, pentru fisurile de iarnă, așteptați primăvara și vedeți cât s-au închis. Abia după aceea alegeți chitul.

Evitați și uleiurile sau soluțiile „de hrănire” aplicate la întâmplare. Ele nu readuc apa în lemn și pot lăsa pete lipicioase, greu de îndepărtat la o viitoare lăcuire. Dacă finisajul este lac, crăpătura de sub el nu se îngrijește cu produse de întreținere, ci cu climat corect și, la nevoie, cu un retuș profesionist. Mai multe despre rosturile care apar și dispar în cursul anului găsiți în ghidul despre rosturile care apar doar iarna.

Prevenire și pasul următor

Cea mai eficientă prevenție este un climat interior stabil și o aclimatizare corectă înainte de montaj. Dacă aveți crăpături și nu știți dacă sunt normale, puteți trimite fotografii cu o riglă lângă ele sau le puteți aduce în showroomul nostru din Cluj-Napoca. Un coleg le poate evalua în câteva minute și vă spune dacă ajunge chituirea sau este nevoie de înlocuire.