Tranziția între două modele de montaj

Trecerea dintre două modele de montaj, de exemplu herringbone în living și plăci liniare în dormitor, se face cel mai curat sub foaia ușii, printr-o friză de lemn sau un profil. Contează să coincidă grosimile și metoda de montaj.

Cea mai curată tranziție între două modele de montaj se face exact sub foaia ușii, acolo unde nu o observă nimeni: din fiecare cameră vedeți doar pardoseala ei. Când nu există ușă, linia de trecere se marchează cu o friză de lemn sau se ascunde lângă un element de arhitectură. În ambele cazuri, cele două pardoseli trebuie să aibă aceeași înălțime finală și să respecte fiecare propriile rosturi de dilatație.

Unde se trasează linia de trecere

Linia de schimbare nu se pune la întâmplare în golul ușii. Regula folosită de montatori este ca ea să cadă în dreptul feței foii de ușă atunci când ușa e închisă. Astfel, cu ușa închisă, din hol vedeți un singur model, iar din cameră pe celălalt. Dacă linia ar fi cu doi-trei centimetri mai încolo, ar apărea o fâșie străină care atrage privirea exact când închideți ușa.

În ușile duble sau glisante, linia se pune de regulă la mijlocul grosimii peretelui. La ușile de sticlă, care lasă pardoseala la vedere, merită să vă gândiți dacă nu e mai potrivit un singur model pe ambele părți.

Patru moduri de a face trecerea

Alegerea depinde de cât de vizibilă este linia și de cât de diferite sunt cele două pardoseli:

  • Îmbinare directă, fără profil. Placa liniară se taie drept și se lipește cap la cap cu marginea modelului în spic. Arată cel mai curat, dar funcționează numai când ambele pardoseli sunt lipite de șapă și au exact aceeași grosime.
  • Friză de lemn. O placă așezată pe lungimea golului ușii, din aceeași esență, separă cele două modele. Dă un aer de lucru făcut cu intenție și ascunde micile diferențe de culoare dintre loturi.
  • Profil metalic sau din lemn la nivel. Util când una dintre pardoseli este flotantă, pentru că lasă loc rostului de dilatație. Profilele subțiri, montate la nivel, se văd puțin.
  • Prag clasic, ușor înălțat. Ultima soluție, folosită când grosimile diferă și nu mai pot fi egalate. Rezolvă problema, dar strică impresia de continuitate.

Despre cum se tratează pragurile în cazul particular al modelelor în spic găsiți mai multe în ghidul despre pragurile la modelele în spic.

Grosimea și metoda de montaj trebuie să se potrivească

Problemele la tranziții vin rar din estetică și des din detalii tehnice. Un herringbone stratificat poate avea alt strat de uzură și altă grosime totală decât parchetul liniar ales pentru dormitoare. Diferența de un milimetru sau doi se simte sub talpă și se vede în lumina razantă.

Înainte de comandă, comparați grosimile din fișele tehnice. Dacă diferă, șapa se poate corecta local, cu o nivelare în camera cu parchetul mai subțire, sau se alege o variantă cu altă grosime. A doua problemă este metoda: un parchet flotant lângă unul lipit nu poate fi îmbinat rigid. Pardoseala flotantă are nevoie de rostul ei de dilatație, care trebuie acoperit de o friză sau de un profil.

Tranziția în spațiile fără uși

În locuințele cu bucătărie deschisă sau cu living legat de hol printr-un gol larg, linia nu mai poate fi ascunsă. Aici trecerea trebuie să pară gândită, nu impusă. Câteva repere care ajută:

  • aliniați linia cu un element fix: marginea unei grinzi, colțul unui perete, fața unui corp de bucătărie;
  • folosiți o friză continuă, de lățimea unei plăci sau dublă, care încadrează modelul în spic ca pe un covor;
  • păstrați aceeași esență și același finisaj, ca diferența să fie doar de geometrie, nu și de culoare.

Un herringbone încadrat de o friză arată ca un covor de lemn în mijlocul unei pardoseli liniare. Despre această abordare citiți în ghidul despre frize și borduri.

Ce stabiliți înainte de montaj

Ca tranziția să iasă bine din prima, discutați cu montatorul aceste puncte înainte să se lipească prima placă:

  1. Pe ce linie exactă se face schimbarea în fiecare gol de ușă.
  2. Dacă ambele pardoseli au aceeași grosime și aceeași metodă de montaj.
  3. Ce tip de trecere alegeți: directă, friză, profil sau prag.
  4. În ce ordine se montează: de regulă întâi modelul complex, apoi cel liniar, care se adaptează la el.
  5. Cum se tratează direcția plăcilor liniare față de linia de trecere: paralel sau perpendicular.

Dacă vreți să vedeți împreună cele două modele înainte să decideți, aduceți planul locuinței la noi în showroom și punem mostrele unul lângă altul. Puteți începe și cu o privire pe modelele de parchet pe care le montăm.

Întrebări frecvente

+Se pot combina herringbone și chevron în aceeași locuință?

Da, dar rar arată bine în camere alăturate, pentru că cele două modele în spic concurează vizual. De obicei se combină un model în spic cu montajul liniar.

+Friza de la tranziție trebuie să fie din același lemn?

Nu neapărat, dar aceeași esență și același finisaj dau rezultatul cel mai liniștit. O friză în altă nuanță se alege doar când contrastul este voit.

+Tranziția se face înainte sau după montajul ușilor?

Pardoseala se montează de regulă înainte de tocuri sau după ce tocurile au fost scurtate la bază. Linia exactă se trasează însă după poziția finală a foii de ușă, deci e util să o cunoașteți dinainte.

+Ce se întâmplă dacă cele două parchete au loturi cu nuanțe diferite?

Diferențele mici se văd cel mai puțin când linia cade sub ușă sau este separată de o friză. La îmbinarea directă, în spațiu deschis, se văd cel mai mult.

Modele recomandate

Aveți un proiect în minte?

Sunați-ne sau trimiteți un mesaj. Răspundem în aceeași zi.