Esențe potrivite pentru casele cu animale

Într-o casă cu câini sau pisici se comportă cel mai bine esențele dure, cu fibră vizibilă și nuanță medie: stejarul rustic periat, frasinul, salcâmul sau exoticele dure. Nucul, cireșul și rășinoasele cedează mai repede.

Nicio esență de lemn nu scapă complet de urmele ghearelor, dar unele le ascund mult mai bine decât altele. Într-o casă cu câini sau pisici, cel mai bine se comportă esențele dure, cu fibră vizibilă și nuanță medie: stejarul în sortare rustică și cu suprafață periată, frasinul, salcâmul și câteva exotice dure. Esențele moi și cele foarte uniforme, închise sau lucioase, arată uzura cel mai repede.

Ce suferă pardoseala într-o casă cu animale

Când alegeți esența, gândiți-vă la trei tipuri de solicitări, nu doar la zgârieturi:

• Zgârieturi fine: apar din mersul obișnuit și mai ales la frânări și întoarceri bruște. De cele mai multe ori stau doar în stratul de finisaj.
• Adâncituri: un câine mare care sare de pe canapea sau aleargă pe hol apasă cu toată greutatea pe câțiva centimetri pătrați. Aici contează duritatea lemnului.
• Lichide: apa din castron, lăbuțele ude după plimbare și, uneori, accidentele de urină. Pentru acestea contează compoziția lemnului și finisajul.

Duritatea ajută, dar nu decide singură

O esență dură, cum sunt jatoba sau doussié, rezistă mai bine la adâncituri decât nucul sau cireșul. La zgârieturile superficiale, însă, diferența dintre esențe este mai mică decât ați crede, pentru că ghearele lovesc întâi lacul sau uleiul. Un stejar cu finisaj mat, rezistent, poate arăta mai bine după câțiva ani decât o esență exotică foarte dură, lăcuită lucios.

Regula practică: duritatea vă protejează de adâncituri, iar textura și nuanța vă protejează de zgârieturile vizibile.

Dacă vreți să înțelegeți cifrele din spatele durității, ghidul despre esențele ordonate după duritate le pune una lângă alta.

Esențele care se descurcă bine

• Stejarul rustic, periat: nodurile, variațiile de culoare și textura scoasă în relief prin periere absorb vizual urmele noi. O zgârietură pe un stejar rustic se pierde printre detaliile lemnului.
• Frasinul: puțin mai dur decât stejarul, elastic și cu o fibră pronunțată. Nuanța deschisă ascunde bine praful și părul deschis la culoare.
• Salcâmul: foarte dur și rezistent la umezeală, cu un desen viu care maschează uzura.
• Exoticele dure (jatoba, doussié, merbau): excelente la adâncituri, cu desen neregulat. Rețineți că multe se închid la culoare în primele luni, iar o zgârietură proaspătă poate apărea mai deschisă până se uniformizează.

Esențele care arată repede uzura

Nucul este printre cele mai elegante esențe, însă este moale, iar fiecare urmă scoate la iveală lemnul mai deschis de sub suprafață. Cireșul are aceeași problemă și se mai și închide neuniform la lumină. Pinul și molidul se adâncesc la orice lovitură. Arțarul este dur, dar suprafața lui foarte uniformă, mai ales sub lac lucios, lasă fiecare zgârietură la vedere.

Un caz special este urina pe stejar. Stejarul conține mult tanin, iar amoniacul din urină reacționează cu el și lasă pete gri-negre care pătrund în lemn. Este aceeași reacție chimică prin care se obține stejarul afumat. Un accident șters repede nu lasă urme, dar unul descoperit după o zi poate cere înlocuirea plăcii. Ce se poate face în astfel de cazuri aflați din ghidul despre petele de urină ale animalelor.

Culoarea, părul și praful

Nuanța pardoselii influențează cât de des aveți impresia că trebuie să faceți curat. Un labrador auriu pe un stejar natur aproape nu se vede, iar o pisică neagră pe un frasin albit lasă fire peste tot. Esențele foarte închise, cum este wengé sau stejarul afumat intens, arată atât praful, cât și zgârieturile mai deschise. Nuanțele medii, calde, sunt cele mai iertătoare.

Cum alegeți, pe scurt

Înainte de comandă, treceți prin această listă:

• esența este cel puțin la fel de dură ca stejarul, dacă aveți un câine mare;
• sortarea are noduri și variații, nu este perfect uniformă;
• suprafața este periată sau are o textură ușoară, nu netedă ca sticla;
• finisajul este mat sau satinat și poate fi reîmprospătat local;
• nuanța este apropiată de culoarea blănii animalului;
• stratul nobil, la parchetul stratificat, permite cel puțin o slefuire completă mai târziu.

Cel mai ușor este să testați: luați o mostră acasă, lăsați-o câteva zile pe hol și vedeți cum arată. Sau veniți cu întrebările la Total Parquet, pe Str. Descartes Rene 2 din Cluj-Napoca, unde vă putem arăta esențele periate și rustice una lângă alta. Pentru o discuție fără grabă, programați o vizită în showroom.