Esențele de lemn ordonate după duritate

De la pin și cireș, la stejar, fag și arțar, până la jatoba și ipe, esențele de parchet se grupează în patru trepte de duritate. Iată ordinea orientativă și ce înseamnă fiecare treaptă pentru camera dumneavoastră.

Dacă vreți o ordine rapidă, de la cel mai moale la cel mai dur lemn folosit pe pardoseli, ea arată cam așa: pin, molid, brad, cireș, nuc, mahon, tec, stejar, frasin, fag, arțar, sapelli, wenge, salcâm, jatoba, ipe. Valorile exacte diferă de la o sursă la alta, iar în practică contează mai mult grupa decât locul fiecărei esențe în parte. Mai jos le împărțim pe patru trepte, cu ce înseamnă fiecare pentru viața de zi cu zi.

Cum citiți lista

Cifrele sunt valori Janka orientative, în lbf (despre test am vorbit în ghidul despre scala Janka). Două precizări: lemnul este natural, deci o placă poate ieși din medie, și duritatea nu înlocuiește stabilitatea sau finisajul. Esența cea mai dură nu este automat cea mai bună pentru casa dumneavoastră.

Treapta 1: lemne moi (sub 1.000 lbf)

Aici intră rășinoasele (pin, molid, larice, brad) și câteva foioase decorative.

  • pin și molid: aproximativ 400–700 lbf;
  • larice: aproximativ 800–1.000 lbf;
  • mahon adevărat: aproximativ 800–900 lbf;
  • cireș: aproximativ 950 lbf.

Se amprentează ușor, dar au o căldură vizuală și o senzație plăcută sub picior. Au sens în dormitoare, în camere cu trafic redus sau acolo unde acceptați o pardoseală care „își spune povestea”, cu mici urme de viață. Rășinoasele de calitate se achiziționează mai ieftin, însă cer un finisaj atent.

Dacă aveți o pardoseală existentă și vă întrebați în ce treaptă se încadrează, un test grosier este amprenta unghiei pe o zonă ascunsă, sub un dulap sau în nișa unui calorifer. Lemnul moale păstrează urma clar vizibilă, cel dur abia se marchează.

Treapta 2: duritate medie (1.000–1.350 lbf)

Este treapta dominantă pe piața parchetului din Europa.

  • nuc: aproximativ 1.000 lbf;
  • tec: aproximativ 1.000–1.150 lbf;
  • iroko: aproximativ 1.200–1.300 lbf;
  • stejar: aproximativ 1.200–1.350 lbf;
  • frasin și fag: aproximativ 1.300 lbf.

Stejarul rămâne reperul pentru că echilibrează duritatea cu stabilitatea, cu disponibilitatea și cu prețul. Nucul, mai moale, cere o grijă puțin mai mare în camerele de trafic, dar rămâne foarte popular în living și dormitor. Fagul este dur, însă se mișcă mult la schimbările de umiditate.

Treapta 3: dure (1.350–2.000 lbf)

  • arțar: aproximativ 1.450 lbf;
  • sapelli: aproximativ 1.400–1.500 lbf;
  • wenge: aproximativ 1.600 lbf;
  • salcâm: aproximativ 1.700 lbf;
  • merbau: aproximativ 1.900 lbf.

Rezistă bine la amprente și la scaune care se mută, motiv pentru care sunt alese pentru holuri, birouri sau spații comerciale. Se prelucrează însă mai greu, iar unele (de exemplu arțarul) pot crea probleme de stabilitate pe încălzirea în pardoseală.

Treapta 4: foarte dure (peste 2.000 lbf)

  • jatoba: aproximativ 2.300 lbf;
  • ipe: aproximativ 3.500 lbf.

Sunt esențe pentru trafic intens, terase sau trepte foarte solicitate. Sunt grele, greu de tăiat și greu de lipit, iar tăierea lor consumă scule. Pe interior apar rar, de obicei ca incrustații sau în proiecte comerciale. Pentru exterior, ghidul despre lemnul de ipe pentru terase explică de ce densitatea este un avantaj.

Ce se schimbă la parchetul stratificat și la lemnul tratat

Valorile de mai sus se referă la lemnul natural. La parchetul stratificat, duritatea de suprafață este cea a stratului nobil, iar suportul influențează doar stabilitatea. La lemnul termotratat, duritatea suprafeței poate scădea ușor, iar lemnul devine mai casant la muchii, în schimb se mișcă mai puțin; vedeți ghidul despre stejarul termotratat. Uleiul și lacul nu schimbă duritatea lemnului, dar schimbă felul în care se vede o amprentă sau o zgârietură.

Cum alegeți în funcție de cameră

Folosiți ordinea ca filtru, nu ca regulă. Iată o regulă simplă de decizie:

  1. Pentru dormitoare și camere liniștite, începeți din treapta 2; nucul și cireșul sunt acceptabile dacă vă plac.
  2. Pentru living, hol și bucătărie, rămâneți în treapta 2 sus sau în treapta 3, cu un finisaj mat de calitate.
  3. Pentru spații comerciale, scări și zone cu scaune pe rotile, alegeți treptele 3 și 4 sau un stejar stratificat cu lac rezistent.
  4. Pentru încălzirea în pardoseală, verificați mai întâi stabilitatea esenței, nu duritatea.

Dacă vreți să simțiți diferența, la showroomul nostru din Cluj-Napoca puteți apăsa cu unghia pe mostre din mai multe trepte și puteți discuta ce se potrivește casei dumneavoastră.

Întrebări frecvente

+Care este cea mai dură esență pentru parchet?

Dintre cele folosite uzual, ipe și jatoba sunt printre cele mai dure. La interior, cele mai folosite dure sunt stejarul, frasinul și arțarul.

+Parchetul mai dur se zgârie mai greu?

Se amprentează mai greu, dar zgârieturile apar în stratul de finisaj. Lacul bun și protecția picioarelor de mobilă contează la fel de mult.

+Nucul este prea moale pentru living?

Nu, dacă este întreținut cu grijă și dacă nu aveți trafic foarte intens. Se mai poate amprenta sub tocuri sau sub mobilă grea, fără protecții.

+Unde găsesc duritatea esenței în oferta primită?

Uneori apare în fișa tehnică, dar nu toți producătorii o trec. Dacă lipsește, întrebați direct specia și cereți o valoare de referință, notând scara folosită.

Aveți un proiect în minte?

Sunați-ne sau trimiteți un mesaj. Răspundem în aceeași zi.