Parchetul din castan

Parchetul se face din castan comestibil, nu din castan porcesc. Seamănă cu stejarul ca ton și rezistență la umezeală, dar este mai moale, se usucă mai greu și poate crăpa între inelele de creștere.

Când se vorbește despre parchet de castan, se înțelege castanul comestibil (Castanea sativa), un lemn care arată ca un stejar mai discret și mai blând. Castanul porcesc, cel din parcuri și de pe străzi, nu se folosește la pardoseli, pentru că lemnul lui este moale și fără rezistență. Diferența contează, pentru că o ofertă neclară poate amesteca cele două nume.

Două lemne, același nume

Castanul comestibil crește în zonele deluroase, inclusiv în nordul și vestul României, și produce lemn de miez brun-gălbui spre brun-auriu, cu o fibră dreaptă și inele de creștere clare. Castanul porcesc (Aesculus hippocastanum) este o specie fără legătură botanică, cu lemn alb-cremos, ușor și moale.

La cumpărare, întrebați specia botanică. Dacă în ofertă apare doar „castan”, cereți să fie precizat „castan comestibil” sau Castanea sativa. Așa evitați să plătiți o pardoseală care se amprentează de la primele tocuri.

Cum arată pe pardoseală

Din depărtare, castanul poate fi luat drept stejar. Are un ton auriu-miere, cu fibră pronunțată și un desen de inele vizibil pe fețele tangențiale. Îi lipsesc însă razele medulare late, acele „oglinzi” lucioase pe care le dă stejarul tăiat radial, despre care aflați în ghidul despre razele medulare din stejar. Rezultatul este un aspect mai liniștit, mai uniform pe lungime.

Sub lumină, culoarea se închide ușor spre un brun-cald, fără salturi mari. Variațiile dintre plăci sunt moderate, iar nodurile, când există, sunt mici și strânse.

Cât de rezistent este

Castanul are o rezistență naturală bună la putregai, motiv pentru care este folosit tradițional la grinzi, garduri și stâlpi. Pentru o pardoseală interioară, această calitate contează mai puțin decât duritatea, iar aici castanul stă sub stejar: densitatea este mai mică, deci o presiune punctuală, de exemplu un toc, lasă mai ușor o amprentă.

Pe scurt:

• Uzura normală. Se descurcă bine în locuințe, cu un finisaj bun și cu protecții sub mobilă.
• Traficul intens. Pentru un hol de bloc sau un spațiu comercial, stejarul sau frasinul sunt alegeri mai sigure.
• Zgârieturile. Se văd mai ușor decât pe esențele dure. Un aspect ușor periat sau uleiat le face mai puțin vizibile.
• Recondiționarea. Este posibilă dacă stratul de lemn permite șlefuirea, cu mențiunea că lemnul moale se șlefuiește repede și trebuie ținut sub control.

Dacă vreți să vedeți cum se ierarhizează esențele, ghidul despre esențele de lemn ordonate după duritate vă dă ordinea.

Uscarea, crăpăturile și taninul

Cele două probleme tipice ale castanului sunt legate de felul în care se comportă lemnul în fabrică și în casă.

Prima este uscarea. Castanul se usucă greu și se poate desface între inelele de creștere, fenomen numit în limbaj de atelier „cedare pe inel”. De aceea contează sortarea la intrare și un producător care usucă lent, în uscătorie. Plăcile cu astfel de fisuri interne trebuie eliminate din lot, nu montate.

A doua este taninul. Ca și stejarul, castanul conține tanin, care reacționează cu fierul în prezența apei și lasă pete negre-albăstrui. În practică, un șurub oxidat sau apa scursă de la un ghiveci cu suport metalic pot lăsa urme. Mecanismul este explicat în ghidul despre taninul din stejar și se aplică la fel și aici.

La montaj, folosiți elemente de fixare potrivite pentru lemne cu tanin, cum recomandă producătorul, și evitați lichidele lăsate pe pardoseală. Aclimatizarea de 48–72 de ore în încăpere și umiditatea aerului între 40% și 60% rămân obligatorii.

Când are sens și când nu

Castanul se potrivește unui dormitor, unui living sau unei camere de zi cu trafic ușor, în special când vreți un aspect aproape de stejar, dar mai discret, și puteți accepta o duritate mai mică. Este mai greu de recomandat pentru bucătării, holuri de intrare și case cu câini mari, unde stejarul sau frasinul rezistă mai bine.

Înainte de a decide, cereți o mostră și apăsați-o cu unghia, apoi comparați-o cu una de stejar. Diferența se simte imediat. Puteți face acest test în showroomul din Str. Descartes Rene 2, Cluj-Napoca, iar dacă aveți întrebări despre disponibilitate, ne găsiți la 0746 105 948.